duminică, 27 decembrie 2009

Cronicuta de film-Little Buddha



Da, stiu, e vechi da' io acum l-am vazut asa ca acum scriu.
Este o poveste despre un grup de exilati calugari budisti, condusi de Lama Norbu care cauta prin lume reincarnarea maestrului lor Lama Dorje pana in Seattle. In fapt, filmul este numai un pretext pentru ca lumea sa poata primi istoria iluminarii lui Siddhartha si a devenirii lui Buddha. Pentru cine nu l-a vazut merita timpul alocat lui.

Keanu Reeves ... Siddhartha
Chris Isaak ... Dean Conrad
Bridget Fonda ... Lisa Conrad

joi, 24 decembrie 2009

Salonul de iarna











Palatul Sutu, saptamana aceasta...o expozitie care nu trebuie ratata alaturi de cea de la parterul Teatrului National. Mai multe fotografii aici (exceptand bineinteles lucrarile nonfigurative ale adeptilor lui Kandinsky pe care le las in grija creatorilor de fetze de masa).

vineri, 18 decembrie 2009

Regulile barbatilor

In oglinda cu regulile stabilite de femei, iata si regulile stabilite de barbati.
Acestea sunt regulile noastre. Te rog sa observi ca... toate aceste reguli sunt numerotate cu "1" CU UN SCOP!


1. Sanii sunt facuti sa te uiti la ei, ceea ce si fac. Nu incerca sa schimbi asta!
1. Invata sa folosesti scaunul de la toaleta. Esti deja fata mare. Daca este ridicat, coboara-l. Noua ne trebuie ridicat, voua coborat. Nu cred ca m-ai auzit plangandu-ma ca l-ai lasat coborat.
1. Sambata = sporturi. Este ca luna plina sau fluxul si refluxul. Asa trebuie sa ramana.
1. A cumpara NU este un sport. Si nu voi gandi altfel niciodata
1. A plange este santaj.
1. Cere doar ce doresti. Sa fim bine intelesi:


Aluziile subtile nu functioneaza!
Aluziile puternice nu functioneaza!
Aluziile directe nu functioneaza!
SPUNE-MI SI GATA!
1. ‘Da’ si ‘Nu’ sunt raspunsuri perfect acceptabile la aproape orice intrebare.
1. Vino cu o problema doar daca doresti ajutor pentru rezolvare. Asta-i ceea ce pot face. Simpatia este menirea prietenelor tale.

1. O durere de cap care dureaza de 17 luni este o problema. Mergi la doctor.

1. Daca te gandesti ca esti grasa, probabil asa este. Nu ma mai intreba!
1. Daca ceva ce am spus poate fi interpretat in 2 moduri, din care unul s-ar putea sa te supere sau sa te enerveze, considera ca am gandit in celalalt mod.

1. Poti fie sa ma rogi sa fac ceva, fie sa spui cum vrei sa fie facut.

Nu ambele !
Daca deja stii cum trebuie facut, mai bine fa-l tu !
1. Cand se poate, te rog sa-mi spui orice ai de spus in timpul pauzelor publicitare.
1. TOTI barbatii vad doar in 16 culori, asa cum sunt setarile initiale Windows.


Piersica, de exemplu, este un fruct, nu o culoare. Dovleacul este de asemenea un fruct.
Habar nu am ce inseamna mauve.
1. Daca intreb ce este in neregula si raspunzi "nimic“, voi actiona ca si cand nimic nu este in neregula. Stiu ca minti, dar nu merita sa ne ciorovaim.
1. Daca pui o intrebare la care nu doresti un raspuns, astepta-te la un raspuns pe care nu ai fi dorit sa-l auzi.


1. Cand trebuie sa mergem undeva, absolut orice porti iti vine bine, pe bune.

1. Nu ma intreba ce parere am despre anumite lucruri decat daca esti pregatita sa discutam despre subiecte ca: Sex, Sport sau Masini
1. Ai indeajuns de multe haine.
1. Ai prea multi pantofi.


P.S. Nu-i asa ca sunteti de acord cu regula nr 1?

miercuri, 16 decembrie 2009

AltaMira

Ca o scrijelitura rupestra, peste sute de ani , cineva va gasi o sticla de Pepsi Twist Lemon ca cea din care beau acum si pe care sta scris "cu aroma de cola si gust de lamaie". Sa mor ca eu credeam ca beau Pepsi si nu Cola.

marți, 15 decembrie 2009

Fountain pen_new entry

Ultimul adaugat la "colectia" mea. Stilou imbracat in lemn de abanos, cu parti metalice aurite, hand made in Romania dupa dorinta clientului (forma). Filete cu 3 inceputuri la capac si etui de lemn de cires.



P.S. Mi-a zis cineva ca astea ar fi pasiuni de mos  :-)

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Gripa porcina si adevarul nevazut din spatele ei

Nu este un nebun conspirationist ci un specialist de top in microbiologie si in plus managerul unei companii farmaceutice din Canada. Este un roman din Botosani si ne vorbeste in acest interviu despre interesele companiilor farmaceutice, isteria gripei porcine, boli si virusi.   Ascultati-l pe Vania Atudorei si incercati sa faceti cunoscuta si altora inregistrarea. Este o marturie absolut limpede si inatacabila, care zguduie toata constructia de nisip a terorii “pandemice” care incearca sa ne bulverseze acum vietile si sa ne faca sclavii vanzatorilor de medicamente si de vaccinuri.

VANIA ATUDOREI, microbiologist, specialist de top in Canada - ADEVARUL NEPLACUT DESPRE INDUSTRIA FARMACEUTICA ROSTIT DE UN INSIDER. DEMASCAREA MINCIUNII GRIPEI PORCINE!
Asculta mai multe audio Evenimente

Cu masca - fara masca


"Helmut Newton. Am suferit ca şi atunci când asişti neputincios la boala unui vechi prieten, descoperind, an după an, cum artistul îşi sacrifica bunul gust al începuturilor pentru prostul gust al sfârşitului de mileniu."

De aici citatul iar fotografia din catalogul lui musiu Newton.

joi, 3 decembrie 2009

De ce-mi plac sarbatorile de iarna...

...dintr-un motiv copilaresc. Primesc si fac cadouri!
Dar, anu' asta a venit mai repede mosul de peste mari si tari si a trebuit sa merg la posta sa ridic un cadou de 7.5 kg (nu, nu mi-a facut nevasta gemeni) ci este vorba de 464 pagini pline de incantare. Multumim "mosului" in mod foarte special ca mi-a ghicit gusturile (pupici, lugu-lugu), multumim lu' Amazon ca exista si Postei Romane ca mi-a cerut imputernicire dat fiind ca fusese trimis coletul pe adresa mea de la job. Am carat cu mare curiozitate sacul in care era sigilat coletul de catre posta americana si incepand de la prima fila A3 si am uitat de camera foto pentru a ma delecta cu rezultatul ei.
Si da, Helmut Newton este mare si controverast-nici nu se putea una fara cealalta.

P.S. Numai pt "mosu'".
Nu credeam ca ma cunosti atat de bine mosule!   

dimineti...

Imi bag picioarele in traficul din Bucuresti!
Statistic vorbind am constatat ca sunt fix doua lucruri care ingreuneaza teribil circulatia, mai ales dimineata-femeile care se incapataneaza sa sofeze desi singurul lucru in comun pe care-l au cu sofatul este masinuta pe care o poseda si masinile de Buzau (no offence dar sunt multe prin orasul asta si mereu imi sar in ochi pentru sofat aiuristic...o fi oare un alt caz de carnete date ca la Arges?)

marți, 1 decembrie 2009

10 reasons to date a photographer

1. They work well in the dark.
2. They’re used to funny smells.
3. They make things develop.
4. They work well on many settings.
5. They know how to focus.
6. They can make big things look small and small things look big.
7. They work well from many different angles.
8. They zoom in and out. And in and out and in and out and in and out…
9. They shoot in many different locations.
10. They can find the beauty in anything.

Gasite aici de catre cineva care le luase de dincolo.

luni, 23 noiembrie 2009

Alegeri prezidentiale

Azi sunt trist. Ieri am votat! Poate exact de aia sunt trist. Candidatul meu n-a iesit. Singurul si unicul pe care Romania l-ar fi meritat n-a iesit desi am votat cu el si mi-am pus si toata familia sa o faca. A fost un vis frumos dar din pacate s-a terminat inainte de vreme, domnul in cauza neajungand nici macar in turul doi. Ar fi fost grozav sa aud la stirile tv, daca omul ar fi avut succes, stiri de genul: "Azi presedintele Romaniei, domnul Ninel Potârcă, s-a intalnit cu presedintele Obama". Au fost rezolvate problemele vizelor si recunoasterea bilaterala a diplomelor universitare. Discutia a vut un caracter relaxat, cei doi abordand problemele de la acelasi nivel  egal dat de culoarea lor...politica.    
Genial...nici sa fi vrut nu puteam inventa o asemenea situatie. Sa te cheme Ninel Potârcă si sa te vrei presedinte international si mondial al romanilor. Asta e, mai rabd inca 5 ani si poate in final vom avea si noi presedintele pe care il meritam.
Traiasca lupta pentru pace !

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Dedicatie

Dedicatie muzicala pentru toti angajatii "destepti" de la Cora care n-au deschis un dictionar la viata lor, cu mentiunea ca obiectul ala sanitar se numeste lavoar daca e la baie sau spalator daca e la bucatarie. Ofer recompensa celui care ne arata o  "ghiuveta" (orig. chiuveta), obiect sanitar disparut in lumea civilizata de prin secolul XIX-cand s-a inventat apa curenta.



Muzici din suflet-5280.com

Smooth Jazz numai online la   http://fm5280.com/

Enjoy!

miercuri, 18 noiembrie 2009

Reflectii matinale

Ceva e in neregula dar nu reusesc sa-mi dau seama exact ce. Practic am constatat ca de cand a inceput greva Metrorex ajung mai repede cu masina la job decat inainte.

Pupici, lugu-lugu!

marți, 17 noiembrie 2009

Cu noaptea-n cap

Am dormit naspa azi noapte si-am avut si cosmar. Se facea ca Bucurestiul era paralizat de o greva generala la metrou (prietenii mei, aia de-am mai scris de ei si care nu-s in stare sa schimbe o gresie 20 de ani). Pentru toate acestea am avut grija sa ma trezesc cu o ora mai devreme in aceasta dimineata. Dupa obisnuitul program matinal, spalat, mancat, barbierit si frezat am plecat prevazator cu 30 min mai devreme. Nu-s cum naiba se face dar am ajuns sa parchez masina la birou tot cu 30 de minute mai devreme  fata de inceperea programului. Pai ce greva e asta fratilor? Trebuia sa fie ninsoare cu polei afara, sa mearga lumea incolonata pe trotuare si sa-si rupa tibiile si peroneele cazand din picioare. Aia ar fi fost o situatie interesanta cu o saptamana inainte de alegeri. Mai greva mi se pare cand la orele de varf sta lumea ciorchine pe peronul metroulu lori si nu incape in trenul care tocmai a venit. E al lor, ca l-au adus de acasa si nu ca ar fi facut foamea tot poporul sa faca galeria si peronul ala. 
Asa....stau si scriu tampenii pe blog, singurel in birou, cu o cana de ceai aburind sub nas. Nu-mi place!
Va las ca ma bag sa scriu niste emailuri de job. 

Pupici, lugu-lugu.

luni, 16 noiembrie 2009

Revelatii matinale

Am vazut la mondenii parca, doua matracuce care imitau niste dudui din televiziune. Una din imitate era Daniela Crudu. Habar nu aveam cine este domnisoara Crudu. M-am interesat putin si am aflat ca e o simpla prezenta intr-o emisiune matinala la Antena 1. Azi dimineata am fost curios sa-i vad prestatia, si in timp ce ma imbracam pentru job am comutat televizorul pe a1. Deci matracuca este o fatuca care dansa pe acolo profesional din buric in timp ce o trupa noua se producea in emisiune. Rochie d-aia ca a ei (foarte stransa pe corp, atat de stransa incat orice ata de la chiloti se vede prin ea, foarte decoltata si foarte scurta-si rosie pe deasupra ca o draperie de perdele) n-am mai vazut din anii '80 cand era in voga. Nu mai zic de silicoanele alea de prost gust scoase la vedere ca sa amortizeze investitia. Ma rog...cazul cu Elena Udrea "imbracata" identic de 4 Iulie, la petrecerea data de ambasada Americii nu se pune. Acum am o alta intrebare. Tipa chiar asa este sau doar se deghizeaza in prostituta?

P.S. Cu televizorul, vulgarizam poporul.

duminică, 15 noiembrie 2009

marți, 10 noiembrie 2009

Viaţa e ca o cafea bună

Un grup de oameni de succes în apogeul carierei lor, toţi având joburi şi poziţii de vis, maşini şi case au facut o vizită unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat treptat spre cât de stresantă şi obositoare e viaţa zi de zi. Profesorul i-a întrebat dacă vor să bea o cafea bună şi s-a întors din bucătărie cu vas mare plin cu cafea şi o multime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticlă, plastic, unele aratând normal, altele foarte delicate şi scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobită, şi i-a rugat pe fiecare să se servească.
Când toţi aveau câte o ceaşcă de cafea în mână, profesorul le-a zis: Dacă aţi observat fiecare dintre voi a pus cafea în câte o ceaşcă scumpă şi fină lăsând ceştile simple şi ieftine goale pe masă. E normal să vreţi ceea ce e mai bun în viaţă, dar tocmai asta e sursa problemelor şi a stresului pe care îl aveţi zi de zi.
Nu contează ce ceaşcă ai ales, cafeaua are acelasi gust. Ceaşca nu adaugă nici o calitate cafelei. În cele mai multe cazuri o face doar să fie mai scumpă sau în alte cazuri nu putem vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca şi totusi inconştient aţi ales cele mai scumpe şi bune ceşti. Şi apoi aţi început să vă uitaţi la ceaşca celuilalt gândindu-vă că e mai frumoasă decât a voastră.
Viaţa e ca o cafea bună: jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia în societate sunt ceştile. Doar ne ajută să ne trăim viaţa, dar nu sunt VIAŢA. Hainele pe care le avem, poziţia în societate şi banii nu înseamnă viaţa. Doar ne ajută să trăim viaţa. Nu definesc ceea ce înseamnă viaţa. Din contră, majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidioşi pe alţii care au mai mult şi nu reuşesc să se bucure de ceea ce au.
Câteodată, concentrându-ne doar pe ceaşcă, uităm să savurăm cafeaua.
Savuraţi cafeaua, nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai feiriciţi oameni ştiu să se bucure cât mai mult de ceea ce au, acolo unde au, în momentul prezent. Ei fac viaţa să fie frumoasă.

P.S. NU BEAU CAFEA!

vineri, 6 noiembrie 2009

nice to meet you

Am observat o chestie interesanta in relatiile dintre oamenii care apartin culturilor diferite. Va sa zica se ia orice roman si se pune in contact cu un anglo-saxon sau chiar american. Primul lucru pe care il fac cei doi in contact ar fi sa faca cunostinta. Cum se intampla asta? Pai romanul, daca se poate, nu priveste in ochi si eventual isi zice cu rusine, repede si incet numele in timp ce strange o mana. Englezu' sau americanu' are un ritual anume pentru asta, priveste in ochi, de fapt sa fim exacti te priveste intre ochi (acolo unde ar trebui sa fie ochiul al 3-lea karmic), si iti repeta numele apasat sa tina minte. Am patit de N ori sa uit cum se numeste cineva in alea 5 minute fatidice de dupa cunostinta. Chiar daca vest europenii fac anumite lucruri chiar si numai de fatada si asta este evident, si mai evident este ca ceva e gresit la noi. Oare ce?

miercuri, 4 noiembrie 2009

Cronicuta de film-Berlin is in Germany


Cu ocazia zilelor culturii germane la cinema Studio se intampla o mare imbulzeala la filmele unor cineasti germani. Cum nu aveam cum sa evit imbulzeala am infruntat-o acum 2 zile pentru a lua bilete la filmul lui Hannes Stohr-Berlin is in Germany; Ieri pe ploaia aia teribila am purces pana la stabilimentul Uniunii Cineastilor din Romania (cinema Studio). Multumesc primarului "care este" si celor care au fost ca n-au facut parcari in acest oras. Din aceasta cauza am incasat si ploaia din dotarea orasului. Filmul este povestea lui Martin, un cetateam din fosta RDG care, eliberat proaspat din inchisoare este nevoit sa faca fata mai multor consecinte ale reunificarii Germaniei.
Filmul este "duios" (cum s-a exprimat cineva dupa film) iar personajul principal este construit astfel incat sa iti fie simpatic oricum. Filmul merita vazut chiar si pentru a-ti clati creierul dupa toate americanismele cu care suntem asaltati.

marți, 3 noiembrie 2009

Cuvinte carora le-am uitat sensul- "mişmaş"

MIȘMÁȘ ~uri n. fam.
1) Băutură alcoolică slabă obținută prin amestecul vinului cu apă gazoasă (sau minerală); șpriț.
2) Afacere necinstită; învârteală. Umblă cu ~uri.
3) Îngrămădire de lucruri diferite; amestecătură. /

Definitiile de aici.

vineri, 30 octombrie 2009

Pupacioasa

Le stiti pe alea de 24 de ani cu buze tuguiate si date cu gloss care conduc impasibile , fara sa se uite in stanga, dreapta sau macar in oglinzile retrovizoare din dotare, masini pentru care ar fi trebuit sa munceasca inca din clasa a 5-a de gimnaziu ca sa le cumpere singurele? Ei bine, azi dimineata una d-asta m-a pupat in cur. Adica nu in ala anatomic ci in curul masinii. Traversam o intersectie dublu semaforizata, am trecut de primul semafor si la al 2-lea, care nu mergea, aveam un mare cedeaza. Am oprit rabdator sa cedez trecerea si in timp ce ma uitam la carnatul interminabil de masini... din spate, pitzipoanca, intr-o masina japoneza neagra se opinteste in mine mai sa ma dea cu capul de volan. Imediat dupa m-am uitat in retrovizoare si am vazut-o cu ambele maini la gura...bag seama ca era foarte minunata de ce desteptaciune facuse. Am scos capul pe geam si i-am facut semn sa ma urmeze pe dreapta, dupa ce treceam de intersectie, ca sa n-o blochez. MA si vedeam in acest timp umbland pe la asigurari, politie, service cu masina blocata, 2 saptamani de mers pe jos catre job etc. Evident, tipa a luat-o in dreapta si s-a carat foarte naturala in treaba ei in timp ce eu inca o mai asteptam pe artera din stanga.
Am rasuflat usurat cand, dupa ce am tras pe dreapta, mi-am dat seama ca nici macar zgariat nu era spoilerul meu frantuzesc. Oricum i-as fi urat impasibilei sa stea dracu la masina de spalat tzoale ca se conduce mai simplu, daca nu este in stare sa se descurce cu 3 pedale, volan si maciuca aia dintre scaune. Cu maciuca nu sunt sigur...dar cu pedalele da - nu se descurca!

P.S.-Jur ca nu o sa mai am niciodata un acces d-asta de mila cand vad cate-o fufa ca cea de dinainte care sta disperata la iesirea pe straduta din dreapta, cu ochii ei mari si "inteligenti", beliti dupa unul care s-o lasa si pe ea sa intre in coloana.

luni, 26 octombrie 2009

Cronicuta de film-Dragoste fara preaviz (Love Happens)

Duminica seara m-am hotarat sa scot si ultima posibilitate din weekendul asta de a ma distra copios si am mers la cinema la filmul din titlu in care se produc urmatorii "actori": Aaron Eckhart, Jennifer Aniston si Martin Sheen .
Toata distractia a durat 15-20 min pana cand n-am mai rezistat si m-am carat din sala plangand dupa timpul pierdut.
Desi o "iubesc" din inima pe Jennifer Aniston si i-as da numai palme peste placintelele alea de obrajiori va declar cu mana pe inima ca este una din cele mai proaste actrite pe care le-am vazut vreodata. Prestatia ei este depasita in acest film numai de fata de murat in formol a lui Aaron Eckhart. Amandoi sunt depasiti de regia penibila a acestui film, regie semnata de debutantul Brandon Camp.
Nu exista comedie romantica mai penibila (de fapt comedia este taiata din acest filmulet) in afara acesteia. Va sugerez sa nu mergeti la acest film si sa nu acceptati nici macar invitatii gratuite de la terte persoane.
Am zis !

P.S. Scuze ca nu pun poza cu afisul dar nu rezist sa o vad din nou pe Jennifer Aniston.

duminică, 25 octombrie 2009

Head over heels

Din cand in cand ma mai obsedeaza cate o melodie. Da, stiu, e veche rau sau cum ar spune cineva e muzica pentru oameni cu perfuzii. Mie unuia imi place mai ales intro-ul.....

Cronicuta de film-Road to Perdition

Tradus in romaneste ca "Drumul spre pierzanie" desi Perdition este un orasel din film, filmul din 2002 in care joaca Tom Hanks, Paul Newman si Jude Law ne ofera din plin atmosfera anilor '30 (mafia irlandeza, prohibitie, bani murdari, bordeluri, ucigasi platiti, razbunare si crime). Filmul este epopeea unui asasin platit al mafiei care devine pentru un anume motiv involuntar chiar el o tinta. Dupa ce isi pierde sotia si un copil din acest motiv, personajul va lupta sa-si salveze fiul ramas si sa-si razbune familia ucisa. Va invit sa-l vedeti tocmai pentru ca nu intra in calapodul filmelor de actiune din ziua de zi.

This day in history-Picasso

In 1881 se naste in Malaga, Spania domnul Pablo Picasso. Important este ca el este cel care a fraierit o lume intreaga cu nonfigurativul sau. Azi o turma de pictori incapabili de reproduceri anatomice sau reprezentari figurative dar trecute printr-un filtru propriu se chinuie sa-l imite. Din pacate ca nu toti au fost evrei ca Picasso sa se bucure de o sustinere enorma (dar artificiala).

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Obama pe Flickr

Azi am aflat ca domnul Obama si familia prezidentiala au o pagina oficiala cu poze pe flickr. Foarte interesant sa le vizionezi mai ales ca unele sunt chiar bune ca fotografii artistice.

joi, 22 octombrie 2009

intrebare

Vorbeam azi cu Andreea despre instrumentele cu care scriem fiecare si, de la banalul computer discutia a alunecat spre instrumentele traditionale, ea sustinand ca jurnalul de job si-l tine intr-un carnetel in care scrie de mana...ca altfel chiar nu-i vine.
Eu unul aveam un model destept de Bic care scria foarteeee subtirel. Cumparam de la libraria unde gaseam cateva si aveam mai mereu un pix bun cu care sa scrijelesc...pana cand nu s-a mai gasit acel model de pixulet fin si incet incet am epuizat toata rezerva. Intr-o anume zi, cineva de la birou, ca n-am aflat cine, mi-a subtilizat si ultimul pix Bic cu care scriam de mana in agenda. Din acel moment mi-am bagat cerneala Pelikan in stilourile mele si nu mai scriu nimic de mana decat cu stiloul. Va garantez ca nimeni nu mai are curaj sa puna mana acum pe instrumentul cu care scriu, nici macar sa scrie o nota scurta in mare graba. Oare de ce un stilou devine un spatiu personal inviolabil pe cand un pix Bic este ca ultima curva de pe centura....o iau toti si uita sa o mai aduca inapoi?

P.s.-Simt ca ar trebui sa-mi mai iau un stilou.

marți, 20 octombrie 2009

...unei nopti de iarna

Eram la Carturesti si ma plimbam printre carti, cd-uri si pitzipoance pseudointelectuale in jeansi, eu de fapt cautand ceai d-ala sudamerican (Mate) de-l bei cu port-tigaretul de la fund, fundul paharului zic si nu alte funduri... cand, deodata, a aparut ea, blonda suprema, femeia fatala si regina smacurilor cosmetice de duzina pentru dat pe fata, buze si corp.
Contrasta izbitor cu hipioatele din incapere si in plus era si singura din cladire cu tocuri cui de 15 cm si ciorapi cu dungulita la spate. Emana de departe un aer de femeie fatala si sigur, daca cineva ar fi filmat scena (chiar si in alb-negru), tipesa ar fi captat toata atentia cinematografului cu prezenta ei.
Imi aduc vag aminte ca i-am cerut parerea asupra unui volum scris de un filozof bulgar (Stancio Stancev sau Kancio Kancev ca nu mai stiu exact care era) pe care il rasfoiam inadins, numai ca sa ajung langa standul ei, si apoi am invitat-o la ceainaria alaturata sa dezbatem putin, numai teoretic pentru inceput, cateva tehnici ascunse de masaj erotic tibetan. Sigur, i-am spus si cat de gelos sunt pe gloss-ul ei de buze, si ce ochi frumosi are in acel clar obscur de casa in pragul demolarii. Insinuant dar repetat, imi raspundea cu pantoful ei Jimmi Choo...acesta poposea pe sub masa ingusta, ca din intamplare, pe ghetele mele la fiecare nou compliment desantat pe care i-l serveam cu tupeu. Nici nu mai stiu cum, dar din ceai in ceai am ajuns acasa, mi-e putin tulbure daca la ea sau la mine si ne-am hotarat sa experimentam masajul ezoteric dupa ce in prealabil ne dadusem amandoi pe corpul gol cu o vaselina de masaj de-a ei, botezata unt de portocale. Eu cred ca nu era de fapt niciun extract natural ci doar vreo catena facuta dintr-o fractie de petrol de mana a 2-a si prefacuta chimic sa semene cu portocala.
Ea si-a pus costumul ala kinky de piele de se poarta fara lenjerie intima ( aka "wonder woman") mulat strans pe trup iar eu chilotii aia de show cu tinte de inox piramidale. Brusc, tot ea a hotarat ca trebuie sa ma testeze inainte sa trecem la stadiul urmator.
Nu stiu iar cum, probabil amnezia era de la ceaiul ala inghitit prin spelunca de ceainarie a alora cu cartile, dar m-am trezit brusc, cu o foaie de hartie alba in fata in timp ce vampa blonda de mai devreme imi dicta tot felul de laplacieni perversi si integrale duble pe care trebuia sa le rezolv fara greseli ca sa-i intru in gratiile senzuale. La fel de brusc mi-am dat seama de unde o stiu pe fatala asta blonda.
Era Monica Tatoiu...actuala regina a cosmeticelor din Romania si fosta profa de mate... si dintr-o data m-am trezit lac de sudoare. N-am mai putut sa atipesc pana dimineata si am repetat in gand algoritmii de rezolvare ai laplacienilor de frica sa nu adorm.

P.S. Toate intamplarile, dar nu si personajele, sunt pur fictive iar scorneala asta de poveste raspunde unei discutii anterioare cu A. despre sex appeal-ul doamnei in cauza (doamna onorabila dealtfel si care in realitate nu are de-a face cu povestea mea). Sper c-am fost elocvent!

Si-acum ma mai mananca pielea de la untul de portocale.

duminică, 11 octombrie 2009

Cronicuta de film-The Ugly Truth (2009)

...sau despre diferentele dintre cum gandesc femeile si barbatii. "Ea e hotărâtă să-şi găsească partenerul ideal, scornit de visele ei. El vrea să le transmită femeilor mesajul că trebuie să fie mai realiste şi să admită că bărbaţii nu au decât un singur scop. Dar exact atunci când el se decide să o ajute pe Abby să obţină ceea ce vrea, cei doi îşi dau seama cu stupoare cât de tare se pot atrage firile opuse."

Film destul de slabut ca si comedie romnatica, salvat insa de frumusetea actritei principale (Katherine Heigl cea care a mai jucat si in Knocked Up, Grey’s Anatomy).
P.S. Complimente speciale vanzatoarelor de bilete de la Hollywood Multiplex care sambata seara sunt in numar de 3. Doua vand bilete la niste cozi enorme si una isi roade unghiile asteptand sa o intrebe cineva de aberatia lor de card cu care oricum nu poti face nimic (coada la rezervari e la fel de mare mai mereu). Ce daca stau clientii cate 30 min la coada iar in timpul saptamanii ele se bat de musca din cauza preturilor nerealiste? Promit sa nu mai merg la mall pana vine vara si pleaca lumea in concediu. In felul asta scap si de fauna de pitzipoance si cocalari care populeaza locatia toata iarna.

Cronicuta de film-The Other End of the Line


Se da o indianca frumoasa si faimoasa ca actrita pe Bolliwood (Shriya Saran) si un actor american de genul papusel (Jesse Metcalfe) pe numele lui de personaj Granger Woodruff. Ea lucreza intr-un call center indian, luandu-si 12 ore pe noapte (probabil) o identitate de americanca iar el este clientul ei. Filmul se vrea o comedie romantica. Evident intre cei doi se infiripa o legatura virtuala, ea pleaca la San Francisco il intalneste.....si.......va las sa descoperiti restul. Evident in calea dragostei nu exista nicio bariera...nici macar geografica sau culturala. Asa-i ! Nu-i asa?
P.S. Ceva mai multe gasiti aici iar gurile rele spun ca scenariul ar fi o copie a unui film indian mai vechi...ce ti-e si cu criza asta de idei bune.

sâmbătă, 10 octombrie 2009

Made in Romania


O expozitie de fotografie semnata de Adrian Pandele la sala Dalles. Deschisa pana pe 27 Octombrie.

Recomand !

vineri, 9 octombrie 2009

Romeo si Julieta

Dragostea nu tine cont de nimic, uite la Romeo si Julieta...si cum au sfarsit ....

O completare pentru radio Guerilla

marți, 6 octombrie 2009

Puya- Change

Asta-i ultima melodie in voga a domnului Puya. Nu, nu-mi place in mod deosebit genul asta de muzica insa imi place cantautorul. Da, stiu ca a avut probleme cu drogurile, stiu ca a stat putin la puscarie, dar nu pentru asta imi place. Imi place pentru ca stie sa puna direct degetul pe rana, intr-un mod simplu (dar nu simplist). Tipul e sclipitor ca inteligenta nativa si are o minte nepervertita de niciun rationament artificialist. Si da, cred ca m-am mai exprimat anterior, tot aici pe blog, despre o emisiune in care l-am vazut la TV (nu stiu cum de o scapasera pe post) alaturi de multi oameni destepti dezbatand probleme ale societatii de azi. I-a eclipsat pe toti cu ascutimea mintii si cu raspunsurile date, de o simplitate geniala.
Mai jos melodia lui, alaturi de versuri....ce ziceti? Parca recunoasteti ceva, nu-i asa? Respect Puya !


luni, 5 octombrie 2009

Nonfigurativ vs. figurativ

Ce credeti ca declara Andy Warhol despre cariera sa de tatic al curentului PopArt? Ca toata viata lui, inclusiv in cariera, a fost manat de doua mari dorinte numai: sa fie imoral si sa castige bani (ceea ce tot la a fi imoral se reduce). Si cand te gandesti ca era ultimul adept al artei figurative...azi orice artist nonfigurativ iti poate arunca pe panza vopseaua cu galeata si daca are si un lobby puternic i-a crescut deja cota de vanzare.
Cu complimentele de rigoare (ale lui A. Wardhol) va ofer cutia de supa Campbell's. Nu-i asa ca este o opera de arta geniala? Sa ne inchinam dar la ea! Ar merita sa stea langa Monalisa.

duminică, 4 octombrie 2009

Cronicuta de film-Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăşi, frumoasă e viaţa!

L-am vazut, m-am amuzat si m-am intristat in acelasi timp. Film nerecomandat celor care nu au trait vremurile acelea precum si fostilor copii de nomenclaturisti...ca tot n-ar intelege nimic. Urmeaza "Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste in timpul liber".

Imagine preluata de aici.

10 motive pentru care barbatii parasesc

Scrise de Mr. Rich Santos in Marie Claire. Evident, pentru aceleasi motive parasesc si ele. Articolul original aici.

sâmbătă, 3 octombrie 2009

Cases

O foarte interesanta "husa" de lemn pentru Ipodul dumneavoastra. La alegere se poate opta pentru esenta si nuanta lemnului.

luni, 28 septembrie 2009

Autodenunt

Incredibil, incendiar si senzational dar nu numai la Dan Diaconescu in direct! Pe o pagina de net un roman se autodenunta ca fiind cel care a vandalizat "operele de arta" de la Universitate. Sunt curios daca va fi incarcerat.
Gasiti scrisoarea lui aici.

vineri, 25 septembrie 2009

Privind in jur

Ma tot uit la oameni in jurul meu, pe strada, in metrou, in tramvai, in satele Baraganului sau in oricare alt sat din tara asta si imi dau seama ca pentru marea majoritate dintre oameni saracia este o realitate.
Salutari din Romania, tara unde saracia a devenit din ce in ce mai mult o virtute decat un pacat.

marți, 22 septembrie 2009

Alte calcule

Tot felul de calculatoare automate pentru: greutatea ideala, salarii, compatibilitati personale, ovulatie, loto 6/49, bioritm, taxe si impozite ca PFA, potriveli la anvelope, calcule de leasing auto, bugete de nunta, calendar ortodox, rate credit, calcul dieta, convertor unitati de masura, taxe inmatriculare, etc etc.
Toate astea precum si multe altele le gasesti aici.

luni, 21 septembrie 2009

Comparatii directe

Intre cine?...pai sa zicem intre Madonna si L. Cohen.

Madonna a venit in Romania cu garzi de corp, progenituri, antrenori personali, nutritionist, bucatari si dansatori.
Cohen a venit cu instrumentistii numai.

Madonna a fost luata cu un jeep blindat de la aeroport si inconjurata de garzi de corp.
Cohen a refuzat limuzina trimisa de organizatori la avion si s-a urcat singurel in autobuzul aeroportului, carand in spate un contrabas.

Madonna a cerut special la hotel o camera tapisata cu matase alba.
Cohen n-a avut pretentii d'astea.

Madonnei i s-a dat o sala de conferinte pe care a transformat-o in sala de fitness.
Cohen nu a avut decat o pretentie - sa nu se fumeze pe stadion.

Madonna n-a dat interviuri.
Cohen da.

Madonna a dezmagit ca prestatie artistica. Cohen nu, nici de aceasta data!
Aaaaaa...si sa nu uit la singurele asemanari intre cei doi- la amandoi li s-a facut rau pe scena la urmatorul concert dupa cel de la Bucuresti. Pacat ca asta nu-i aduce deloc la aceiasi valoare.

Acoperisuri in toamna

DSC_1256 stamped

sâmbătă, 19 septembrie 2009

Porumbei

Nu mai stiu cu cine vorbeam si nici despre ce exact...posibil sa fi fost vorba de masini sau femei, cand am rostit replica urmatoare:
"E batrana dar iti faci treaba cu ea!"

P.S. Ce urat suna!...in ambele variante :))

Calcule contabile salariale

Un calculator foarte bun de salarii, impozite si taxe...numai aici si acum. Sper sa va foloseasca.

duminică, 13 septembrie 2009

Directii


Inca mai cred ca peroanele goale sunt mai importante decat cele aglomerate si ca trenurile care intra in gara sunt mai importante decat cele care tocmai au plecat.
P.S. Ca sa nu iasa vorbe-habar nu am cine-i personajul din imagine dar fiind azi cu treaba prin gara mi-a venit sa scot camera la imaginea asta.

sâmbătă, 12 septembrie 2009

Cronicuta de film-Bruno

Un nou film al lui Sacha Baron Cohen. Mult mai dement, vulgar, socant, scandalos de obscen si ingrozitor de hilar decat anteriorul Borat. Este exact genul de film la care te simti vinovat ca poti sa razi. Cineva totusi trebuia sa biciuiasca intr-o satira derapajele morale ale Americii: homosexualitatea dusa la nivel de virtute si discriminare pozitiva,obscenitatea generala, prostia extrema a vedetelor cretinizate de prea multi bani, industria relatiilor publice si lumea modei cu absurdul ei. Toate situatiile si personajele care va par cunoscute sunt reproduse aici deliberat. Nu va garantez o distractie pe cinste decat daca va place sa radeti la glume de genul grobian (glume de santier). Daca sunteti din cealalta categorie atunci veti ramane putin intristati dupa vizionare pentru pasii inapoi pe care civilizatia i-a facut in ultimele decenii. Poate ca totusi stratul de mizerie in care traim ar putea fi satirizat si altfel.

vineri, 11 septembrie 2009

Mica publicitate

Vand Enciclopedia Britannica, 50 de volume, calitate exceptionala, legate in piele de Cordoba, stare perfecta. Pret 1000 de dolari sau care da mai mult. Nu mai am nevoie de ea. M-am insurat saptamana trecuta, iar nevasta-mea le stie pe toate."

Citita de cineva (o fi adevarata sau e numai banc?)

Din radio

P.S. Incep cu P.S.-ul la inceput ca pe urma uit.
Fanele mele imi fac precizarea.... "Grasa vesela si slaba trista" e la radio Guerrilla...si se difuzeaza numai in emisiunea de dimineata a lui Dobro si Craio...iar textul e scris de Mitos Micleusan.
Asa o fi dar nu ma intereseaza cine scrie scenetele alea....eu doar ma amuz cu ele in masina.
Azi dimineata am descoperit alta traznaie, in emisiunea celor doi de mai sus. Un fel de "Iarta-ma" amestecat cu "Din dragoste " al lui Mircea Radu, dar de data asta numai pe calea undelor. Idiotii aia doi de mai sus au primit telefon azi dimineta de la un tip din Curtea de Arges care vroia sa se impace cu fosta lui prietena...adica sa ramana amici zicea el. Incep baietii sa-l descoasa pe ala si aflam ca de fapt tipa era din Iasi iar ei aveau un fel de relatie la distanta cu vizite reciproce rare, si care in timp s-ar fi racit.

Intre timp soseste si intrebarea lui Craio....."dar tu cam de cand ai constatat ca tipa se racise asa? "
Raspuns franc al tipului: "Cam de trei ani !".
Am ras si azi cu lacrimi tinandu-ma de volan. Nu vreau sa va zic tot "misto-ul" ce a urmat cand au sunat-o si pe Elena....fosta prietena.

Intrebare Dobro: Si ce avea in plus tipa aia si tu nu aveai?
Rspuns Craio: 50 de kg!

joi, 10 septembrie 2009

Ce-ar fi fost daca n-ar fi fost sau daca ar fi fost altfel

Ce voi scrie mai jos se doreste a fi un sfat pentru o amica care se afla intr-o situatie in care probabil ne-am aflat fiecare dintre noi candva. Incerc sa-i transmit ceva prin puterea exemplului altora.

Ani in urma, multi oricum ca nici nu mai stiu cati, iubeam o fata. Totul mergea aproape ca uns si ma si vedeam alaturi de ea pentru restul vietii. Numai ca asta era valabil doar din punctul meu de vedere…din al ei putea fi aproape la fel insa…ceva nu era suficient. Mici detalii esentiale, strict materiale, conditionau imperativ din pozitia ei, la acea vreme, viitorul relatiei. Intr-o zi s-a intamplat sa zica stop…tocmai din acele motive. Evident pentru orice asemenea “concediat” o asemenea situatie poate fi greu de acceptat. Imi aduc aminte ca am trecut cu mare greutate, suferinta si intr-un timp destul de lung peste aceasta realitate. In faza in care te simti ranit ca un animal vanat si simti ca nu mai poti…am vorbit cu un amic al meu, om cu mare experienta de viata datorata varstei inaintate si inteligentei cu care intelegea viata si natura umana. Mi-a povestit ca in tineretea sa , dupa razboi, spera la o casatorie cu o domnisoara. Militar in termen fiind, a numarat in gand zilele pana la prima permisie cand urma sa o revada. Intors acasa in prima permisie din armata, a asteptat si mai greu scurgerea timpului pana cand va ajunge sa coboare din tren, in Bucuresti, si sa o sune. La acea vreme singurele telefoane publice din capitala se aflau in aceiasi mica constructive de lemn cu debitele de tutun, un fel de chioscuri cilindrice (imi inchipui eu) din lemn pe care le-am mai prins si eu in copilaria mea frageda. Evident la aceste telefoane era aproape imposibil sa gasesti liber astfel incat trebuia sa stai la o mica coada, dupa cum se nimerea sa ai pe cineva in fata sau nu. Exact asa a patit si prietenul meu….si fara sa vrea sa asculte a constatat ca tipul care folosea telefonul in fata lui tocmai aranja o intalnire cu fata visurilor lui. Urmarea nu are importanta, prietenul meu era acum om casatorit, cu o cariera stiintifica recunoscuta pe multe continente si cu copii de varsta mea. Domnisoara de atunci era si ea acum casatorita, devenind intre timp o doamna respectabila trecuta mult de prima tinerete. Poate cel mult in creierul amicului meu mai staruia gandul la ce-ar fi fost daca…zic poate, pentru ca nu mi-a spus niciodata. Care erau sansele sa i se intample lui, in acea zi, la acea ora, in acel mic debit de tutun asa ceva? Probabil ca infime...si totusi...asa a trebuit sa se intample.

Cam asta pot sa zic si pentru situatia ta. Daca nu mai sunteti impreuna, indiferent de motiv , inseamna ca nici nu trebuia sa fiti. Mergi drept si nu te uita inapoi…este o greseala. Multe lucruri se pot ierta dar sigur nu se pot uita. Te-as sfatui sa urasti, pentru ca dupa ura vine sigur si indiferenta, dar stiu ca este prea grea povara si dureaza prea mult.
Vorba Mariei Tanase din "Cine iubeste si lasa"
...viata sigur va oferi rasplata cuvenita fiecaruia. Te asigur!...si mai vorbim…peste ani.

Va las si ma duc repede ca pierd ultimul episod din "Grasa vesela si slaba trista".

miercuri, 9 septembrie 2009

Grasa vesela si slaba trista

Traiesc in orasul melcilor, sau macar asa am eu impresia, dar numai cand ploua. Ce vreau sa zic este ca atunci cand ploua, in acest oras se merge cu automobilul la pas. Mersul la pas cu orele prin oras te face sa treci prin stari absolut contradictorii. Intre datul cu capul de volan si privitul fix si placid inainte nu este decat un pas. Administratorilor acestui oras chiar nu le pasa. Numai eu trec pe langa o intersectie mare, semaforizata...dar degeaba....semaforul ala e pe intermitent de cateva luni bune si nimanui nu-i pasa. Evident la orele diminetii acolo se formeaza invariabil o mare coada de masini, iar prioritatea devine subiect de care se baga primul si care are tupeu sa nu opreasca.
Cum va spuneam, intre cele doua stari am incercat sa caut si alte stari intermediare. Cum mare lucru nu poti sa faci in masina, adica as putea sa si mananc/beau (dar totusi prefer sa o fac acasa), dus nu pot face (desi recunosc ca n-am incercat) iar sex in masina merge numai in locuri laturalnice si cu mare risc...mi-a ramas varianta, asa cum ati ghicit, sa ascult radioul. Uite asa fac unii rating din cauza traficului. Ieri, de Sf. Maria, am nimerit la o emisiune a lui Mircea Badea, un fel de Hyde Park radiofonic, unde tot felul de ascultatori (prefer sa le zic asa deocamdata) suna sa-si zica pasul. Va jur ca 45 de minute cat am prins eu emisiunea au sunat numai ciumpalaci care articulau cu greu propozitii complexe. Multi din ei mi-au smuls zambete amare pana la finalul emisiunii cand a sunat "ciumpalacul ciumpalacilor". Dupa ce si-a debitat el oful , ca nu mai stiu care era, s-a apucat sa-i zica lui Mircica, redau textual: "Esti cel mai mare fan al meu!".
Am ras cu lacrimi pana acasa si uite asa au scapat aia din primarie de umplut frigiderul cu carne de la mine si aseara.
Azi dimineata am gasit alta chestie haioasa....o sceneta cu "Grasa vesele si slaba trista" (sau poate invers)...da cred ca-i pe alt post FM ca eu tot apas pe butoanele alea mereu.
Fata, fata...hai ca ma bag si eu la muunci...va tin la curent...pup.
Pa !

P.S. Am fost la o Marie aseara si le-am declarat la toti ca sunt "fanii mei". Ca sa pecetluim "statementul" am bagat cu ei un vin "crima lui Ovidiu". Ah! Ce ma doare capul!
Va mai tin eu la curent (220V;50Hz).

luni, 7 septembrie 2009

Cuvinte carora le-am uitat sensul-Garnita

Uite ca mi-am mai adus aminte de un cuvant din copilaria mea care incet , incet dispare. Garnita....nu mai stiam exact ce este dar sunt sigur ca bunica-mea avea una in camara.

GÁRNIȚĂ, garnițe, s.f. Vas de metal cu care se transportă lapte și alte lichide. – Din scr. grnac, pol. garniec, rus. garnec.

de aici

Ia-ti mireasa ziua buna

Mie ploaia asta imi aduce aminte de nunti....adica ca ieri era vara si muream de cald iar azi dimineata mi-am cautat disperat o jacheta din polar sa o am in portbagaj pentru orice eventualitate. Care e legatura cu nuntile...pai asa e si la nunta. Cand intri, la venire, te astepta mirii, ca scosi din cutie, cu sampania in pahare, de zici ca esti cel mai important din adunarea aia, apoi brusc, dupa ce te-ai pipait toata noaptea pe sub masa cu domnisoara de onoare, te trezesti ca se canta "Ia-ti mireasa ziua buna" si trebuie sa te cari acasa...evident fara domnisoara de onoare...si cu camasa pe dinafara eventual;

P.S. Si ca sa va provoc depresie...dupa 3 zile de la eveniment, constati ca domnisoara de onoare nici nu mai este asa de misto ca-n noaptea aia....de unde rezulta ca de maine ninge.

duminică, 6 septembrie 2009

Antiq

Ca de fiecare data cand s-au mai organizat si weekendul acesta am fost prezent la targul de antichitati din parcul primariei sectorului 2. Cum ar zice cineva cunoscut mie "kitch-urile de acum 10 ani devin antichitatile de astazi"...si totusi multe obiecte au meritat statutul de antichitate. Oricum, desi am mai vazut asemenea targuri, acesta a fost de departe cel mai mare dintre ele.

P.S. Fotografia este printre primele facute cu noul meu obiectiv de 50 mm f 1.8D (in ultima zi de vara a acestei toamne ).

miercuri, 2 septembrie 2009

Cronicuta de film-Two lovers (Iubire la New York)

Drama romantica. Locatia-un cartier izolat al New York-ului-Brighton Beach. Subiectul-el, Leonard (JOAQUIN PHOENIX), incearca sa-si revina dupa o relatie ratata si o tentativa de suicid, in casa protectorilor sai parinti ( ISABELLA ROSSELINNI si MONI MONOSHOV).
Aici intalneste doua femei,fiecare din ele tulburatoare in felul ei, Michelle (GWYNETH PALTROW) , o vecina superba si exotica dar intr-o relatie toxica cu seful ei, relatie fara viitor logic dealtfel si o alta femeie, Sandra ( VINESSA SHOW), o tipa draguta si iubitoare, fiica partenerului de afaceri al tatalui sau.

Leonard intra in acest cerc viicios, evident fiind mai mult atras de Michelle (de ce ar putea fi atrasi barbatii daca nu de pericol).
Michelle pare sa se indragosteasca de Leonard, care nu-i poate rezista, in vreme ce familia lui il impinge intr-o relatie serioasa cu Sandra;
Filmul se axeaza pe alegerea lui Leonard "intre dragostea pasionala si dragostea confortabila, sau, intre o viata placuta si tihnita, si riscul de a cadea din nou in intunericul care era cat pe ce sa-l ucida."

Va las pe voi sa aflati deznodamantul. Oricum JOAQUIN PHOENIX face un rol mare in acest film, intre entuziasmul adolescentin, absenta sinucigasului sau siguranţa şi maturitatea barbatului seducator.

duminică, 30 august 2009

Cronicuta de film -Spread (Playboy de LA)


Povestea este veche si repetata. L.A.ul este populat de corupatori si corupti visatori. El (Nikki), tanar si aratos iar ea (Samantha) batraioara si bogata (dar cu stil). El profesionist al placerilor, ea avocata de succes doritoare de extazuri cumparate.
In ecuatie apare o alta ea (Heather) care-i fura mintile lui. Intamplarea face ca nici mai tanara Heather sa nu fie straina de acest joc fiind chiar ea o protagonista in acelasi serial. Fiecare dintre cei doi indragostiti trebuie sa aleaga...dragostea sau confortul cumparat cu trupul. Ce va alege el? Ce va alege ea? Va las sa chibitati desi poate fi teribil de previzibil.
Dialoguri spumoase si haioase intre Nikki si Samantha.
Spread este un film care nu exceleaza si poate daca as fi avut 15 ani as fi invatat ceva din el....asa insa nu mi-a ramas decat sa ma amuz.

sâmbătă, 29 august 2009

Acvatice

Am fost cu fetele la piscina....si na,poate ca stiti cum e ca barbat la piscina...mai sorbi o bautura tolanit pe chezlongue si cu ochelarii de soare pe nas, te mai uiti la tipe, mai bagi niste casti in urechi pentru muzichie, te mai uiti la tipele toples, ele isi mai fatzaie fesierii de colo colo fara rost (sau cu rost)...si tot asa. Ei bine, vine si ora de plecare, fetele se imbraca, si ajung lar la concluzia aia tare...."marea majoritate a femeilor arata multtt mai bine imbracate decat dezbracate!" Nu inteleg de ce, in cazul asta, nu stau ele (cele care se stiu) imbracate la piscina ...ca daca le intrebi pe toate focile celulitice ce mananca...tot salate raspund.

P.S. Silicoanele plutesc?...c-am vazut una in apa de avea acest fenomen de flotabilitate la sani. Oricum...fara sani nu exista rai!

vineri, 28 august 2009

This day in Hystory-Charles and Diana

Dupa 4 ani de separare, in 1996, Charles, print de Wales si mostenitor al tronului britanic divorteaza de sotia sa, Diana.

P.S.-Imi aduc aminte si acum...doamne, ce-am mai plans pe atunci ! :-)

joi, 27 august 2009

Madonna si Papa

Bucurestiul se inchina. O tipa numita Maddona a calcat pe pamantul sau. Nu, nu este acea Madonna ci una care i-a luat doar numele. Tone de” gruppie girls and boys” inconjoara hotelul “divei” la egalitate cu reporteri flamanzi de 3 secunde de film cu ea.Circulatia este brusc inchisa pe anumite strazi-ce mai conteaza ca oricum e varza circulatia in Bucuresti si ca asta o sa-l paralizeze cu totul. Diva e aici si asta este mult prea important. Jurnalele de stiri se intrec in a prezenta reportaje ” incendiare “ cu bucatarii si dansatorii divei. Ne sunt facute synopsisuri “interesante ” cu cariera acestei doamne. Se rateaza la mustata viata ei amoroasa si barbatii care i-au trecut prin pat. Ah da....dar aflam ca si-a botezat fica naturala, Lourdes, dupa un orasel din Franta pe care nu l-a vazut niciodata. Ce penibil ! ar fi putut sa o cheme pe fetita chiar si Bistrita daca mamica ei ar fi citit in tinerete Bram Stoker's si daca ramanea gestanta chiar atunci cu instructorul ei de fitness.
Grotescul devine maxim in momentul cand reportera unei televiziuni, onorabila dealtfel, (mai exista oare asa ceva?) face un reportaj cu bucatarii divei printr-o grila de ventilatie a bucatariei hotelului...se filmeaza...este live. Le cere de mancare bucatarilor...daca se poate carne. Aia refuza si cer droguri...ea n-are si le propune sex. Va dati seam a ce castig enorm e sa vezi asa ceva la tv....wow...deci bucatarii Madonnei.....deci chiar ei...reporterul nostru special a vorbit cu ei...in direct ...si acum va dam si voua reportajul. Pana la urma fata aia de-si zice ea reporter nu este decat una dintre fetitele care cerseau ciunga dupa revolutie, strainilor de pe strada. Azi a terminat o particulara de jurnalism si se tine mandra de microfon. Urmeaza alt reporter direct de la locul faptei....baiatul chestioneaza cumparatorii biletelor (ca fani n-o sa le zic) asupra motivelor venirii lor acolo si incearca sa-i puna sa cante ceva. Nimeni nu are curajul sa o faca sau poate ca au simtul penibilului astfel incat sa nu se expuna asa in fata celulelor CCD din camera reporterului. Oamenii care defileaza sunt de doua feluri, fetite pubere venite cu mama la concert sau oameni veniti sa vada un show. Ar putea fi si showul unei vedete bulgare in top iar ei tot acolo ar fi cu biletelul in mana. Salveaza situatia o tipa haioasa din public care declara la misto, razand, ca o asteapta de o viata pe diva si ca melodia ei preferata este “Like a virgin”;
Unii au zis ca Madonna a fost "triumful mediocrităţii şi al marketingului" iar altii ca "Michael Jackson a fost vedeta concertului Madonna".
Dupa un Papa aproape mort, o Madonna mult prihanita viziteaza Romania. Romania se inchina, ca vorba aia...capul plecat sabia nu-l taie.Noapte buna Romania! Asteptam reactia Rusiei la acelasi concert.
Andreea...ai legatura !

Remember...One of us

Azi, un radio pe care-l ascultam in masina mi-a adus aminte de caseta Agfa verde din copilarie pe care aveam ABBA si de cantecul lor...."One of us". In acele vremuri lucrurile erau cu mult mai simple...ca si cantecele dealtfel.

"One of us had to go
Now I've changed and I want you to know
One of us is crying
One of us is lying
In her lonely bed
Staring at the ceiling
Wishing she was somewhere else instead
One of us is lonely
One of us is only
Waiting for a call
Sorry for herself, feeling stupid feeling small
Wishing she had never left at all
Never left at allStaring at the ceiling
Wishing she was somewhere else instead
One of us is lonely
One of us is only
Waiting for a call"

duminică, 23 august 2009

Sertarele mintii


O mica fotografie recuperata din "sertarele mintii". Volumetrie!

Despre solitudine

"Din punct de vedere artistic, cred cu convingere ca, pentru a crea ceva autentic, original, viu, trebuie sa te retragi in singuratate, sa lasi lumea, sa lasi compania, sa te uiti pe tine. Cum poti vedea dincolo de iluzia acestei lumi, daca te ai pe tine? Nimeni nu se poate regasi pe sine, decat daca se pierde in totalitate, daca se dizolva. Iar atunci poti vedea esente, atunci poti distinge si reda semnificatii. Atunci arta ta contine si altceva decat ego. "

Harris Wallmen
Editorial Photo magazine iulie-august 2009

marți, 18 august 2009

Woodstock-Sirnaville

Ma tot chinui de ceva zile sa scriu acest post despre ce am vazut/vizitat in weekend si uite ca reusesc sa o fac abia acum.

In 1969 avea loc deschiderea oficiala a festivalului Woodstock in Bethel, New York;
Fix 40 de ani mai tarziu, adica in weekendul 14-16 Aug, pe meleaguri Carpato-Danubiano-Pontice niste baieti de-si zic (am uitat cum isi zic si am aruncat si biletul de intrare) nu stiu cum s-au gandit sa reediteze reteta de succes sub denumirea de "Arts & Crafts festival" .
Treaba ar veni cam asa:
-se ia una bucata comuna relativ aproape de Bucuresti (Sirna la 40 km de Buc pe DN1) fix in ses.
-se incercuieste cu gard de plasa metalica.
-se invita niste comersanti acolo cu tot felul de bombonele si tzoale
-se organizeaza si un camping de corturi
-se face o scena de concert micuta
-se organizeaza si un mic miting de aviatie

Cum a fost? Pai am luat cele doua frantuzoaice (masina si vecina), am printat de pe net programul manifestarii, am aruncat cortul si izoprenul in portbagaj si am purces la drum. Pe DN1 nu am prins aglomeratie insa am constata ca cei care facusera indicatiile pentru a ajunge la destinatie erau tampiti. Scria unde se iese de pe DN1 dar nu si in ce parte (stanga sau dreapta). Ne-au salvat bastinosii pe care i-am intrebat. Cea mai haioasa indrumare a venit de la un tataie. Dialogul a fost cam asa:

-Buna ziua ! Cum ajungem si noi in satul Sirna?
-Asfaltul, calea ferata si mai intrebati!

N-am putut sa nu radem cu lacrimi de concisivitatea stilului sau.
Dupa inca vreo 7 km de mers printre sate, nunti si case cu lei de aurolac la porti am ajuns cu chiu cu vai in islazul comunal de la Sirna.
Spectacolul aviatic a fost interesant, toata lumea facea poze la avionetele alea legate cu sarma care se inchiriau cu 1 milion pentru o plimbaree de 12 min. Demonstratiile celor doi campioni aviatici (pe care nu-s cum ii cheama) au fost impresionante. N-am crezut niciodata ca niste avionete mici si zgomotoase pot face asemenea schimbari de directie si acrobatii.
In tarc nu era mare lucru doar ca iti luau 30 lei ca sa intri acolo toata ziua. Organizare buna insa inutila. Lumea nu se distra iar muzichia era de cacao ca si trupele invitate. Nici daca as fi baut 1 hectolitru de bere, ceea ce nu a fost cazul ca sofam la intoarcere, tot n-as fi gustat muzica aia insipida de hipsteri. Foarte original era ca la intrare mai era o scena mica cu boxele de rigoare unde mixau niste DJ.....si mai original era ca muzica curgea din cele doua parti simultan....foarte tare frate! Sa va traiasca neuronul ala unic!
Am halit niste cozonac d-ala pe batz si ne-am tolanit pe izoprene timp de vreo 2 concerte anemice de 40 min.
Pe la 10 m-am carat cu tot cu frantuzoaice desi una din ele era tentata sa ramana la cort in speranta unui viol. N-a fost sa fie nici de data asta!
Atasez ceva poze pe care le-am produs in zona. Mi-e lene sa pun si watermark dar stiu ca sunteti gigea si nu le furati.
Va pupesc si va astept la viitorul Sirnaville, daca o mai fi dupa fulminantul succes de anul asta!

P.S. Am ratat-o si pe Aliona din cauza concertului !

joi, 13 august 2009

Inventatorul chitarei legenda-Les Paul a murit azi la 94 de ani

Les Paul, cel care a inventat chitara electrica cu corp solid a murit azi din cauza unor complicatii ale unei pneumonii la varsta de 94 de ani.
Sunt sigur ca fiecare creator de chitare ajunge in rai pentru fiind ca ofera oamenilor un prieten nedespartit pentru restul vietii.

duminică, 9 august 2009

Global Warming

De ceva vreme sunt foarte ingrijorat cu incalzirea asta globala. Am hotarat cu familia mea sa urmam exemplul cuplului Jolie/Pitt si sa facem baie in aceiasi apa. Ar fi mai economic daca am gasi o modalitate sa facem dus cu aceiasi apa dar inca nu ne-a reusit deocamdata faza. Oricum am face unul ramane tot nespalat. Ne-am luat masina de spalat cu ultratehnologie astfel incat sa consume cat mai putina apa, practic spala aproape fara apa. Frigiderul l-am schimbat si pe el cu unul cu freon ecologic-ne-am luat unu de 2 m cu compartimente separate, cica e si economic si consuma cat un bec de 100W. Aerul conditionat este si el cu R407C deci tot ecologic. De spalat nu mai spal decat rar masina sau cand vine cate o ploaie ies afara frenetic si-i dau cu sampon de masina repede ca sa apuc sa o si clatesc de la ploaie. Televizoarele alea cu tub le-am surghiunit pe la rudele sarace si mi-am luat d-alea LCD/Plasma-cica si astea consuma foarte putin. Ma rog, investitia nu merita ca nu ai oricum ce vedea la teveu azi (exceptand emisiunile cu tzatze blonde ale lui Dan Negru si emisiunile cu prosti ale lui Louis Lazarush-la Tatulici am renuntat de mult timp). La PC am surghiunit si monitorul ala japonez CRT cu diagonala de 21" si care ma costase 1000$ la cumparare pentru un LCD d-asta economic. Dimineata nu mai beau ceaiul fierbinte. Mi-am luat d-asta instant si-l fac cu apa calduta, ca o pun intr-o sticla de PET de seara in pat. Masina nu o mai folosesc decat la urgente mari, am resuscitat bicicleta cu 18 viteze de o aveam din tinerete si acum cu un cos de plastic atasat pot sa-mi car de la piata merindele. De cand cu criza mi-am facut un hobby sa cumpar si becuri economice de pe unde gasesc. Cum mai ies prin magazinele astea de DIY vin cu cate un bec d-asta acasa in mana. Acum consum la tot apartamentul electricitate pentru iluminat cat consumam inainte numai pentru camara. Aveam in plan chiar sa-mi pun niste panouri solare pe casa ca sa castig moca niste energie termica-erau scumpe ele dar facusem socoteala ca le amortizam in vreo 20 de ani. Pentru incalzire iarna ma gandisem sa forez niste tevi in parculetul de langa casa si sa-mi incropesc o pompa de caldura. Era scumpa si asta dar ma gandisem la un credit bancar pe 30 de ani ca sa obtin astfel independenta energetica a apartamentului in care locuiesc. Pentru electricitate aveam un proiectel cu niste turbine eoliene amplasate in podul casei. Toate eforturile mele s-au naruit azi cand am vazut filmuletul de mai jos, filmulet care mi-a dat peste cap toate convingerile ca eram aproape sa salvez planeta. Efectiv sunt disperat dupa vizionare alui. Mama lor de amploaiati, mat(z)e fripte si coate goale care manipuleaza cum vor populatia asta. Va las sa-l vizionati si voi! Pana atunci ma duc sa spal 3 masini de rufe, fiecare de cate doua ori, sa fac o baie cu cada plina, sa pornesc masina in parcare pe relanti si sa las toate luminile in casa aprinse.


Link: The Great Global Warming Swindle

miercuri, 5 august 2009

Cugetarea zilei

Sunt cutremurat...atat pentru azi !

P.S. ...la propriu cu 5.8 grade pe scara Richter (cred totusi ca 5.8 a fost magnitudinea masurata la epicentru).
Mama lor de Bulgari, pun pariu ca iar este o conspiratie impotriva Romaniei si de data asta e si Marea Neagra implicata. :)

marți, 4 august 2009

Pe linie inainte

Aproape fiecare din noi avem de ceva timp un carnet de conducere si o masina pe care o chinuim prin traficul orasului, dimineata si seara, la job sau in weekenduri care incotro are treaba si placere. Pentru mine orasul ala este Bucurestiul.
Da, sunt multe lucruri pe care un sofer zilnic al acestui oras ar trebui sa le biciuiasca ca sa-si elimine frustraile: ambuteiajele, semafoarele sincronizate cu curul, "pietontii" kamikaze (eventual sa fie si pensionari chiori si fara simtul conservarii va rog, daca se poate), politistii de la circulatie care mai mult incurca decat descurca prin intersectii facand semne ambigue cu membrele lor superioare (jur ca niciodata nu seamana gesturile lor cu cele pe care le-am invatat in cartea pentru examenul de carnet, ci sunt asa un fel de licenta artistica proprie), gropile din asfalt care apar invariabil in fiecare primavara si asa mai departe as putea sa enumar mult timp inca altele.
Ei bine, pe mine, care-s un tip rabdator de fel, toate acestea ma lasa rece, adica nu total rece, recunosc, dar rezist la ele cu stoicism. Ma enerveaza totusi la culme nesimtirea unora. Ce fac acesti confrati de volan ai mei de ma scot din sarite?
Eu de fel sunt genul care respect regulile, n-am luat-o pe scurtaturi de cand ma stiu-si la facultate ma duceam la toate cursurile dar grijuliu sa nu fiu confundat cu tocilarii din prima banca supranumiti de noi, ceilalti, catelusi de luneta- din cauza datului lor din cap constant. Aveam grija sa ma pozitionez strategic in penultima banca. Asa mi se parea mie ca tre' sa fac daca parintii m-au trimis la scoala. De fapt adevarul e ca era infinit mai consumator de timp sa pierzi vremea in sesiune descifrand ca Champollion hieroglifele unui tocilar de la care xeroxasei cursurile. Peste asta se adauga si timpul pierdut ca sa intelegi ce vrusese nefericitul de profesor sa-ti transmita cand tu dormeai strategic acasa. Unde mai pui ca exista si riscul ca acel catelus de luneta sa nu fi inteles nimic datorita tamplelor sale bombate genetic care aratau un creieras "adaptat" numai pentru memorare mecanica si sa ajungi astfel intr-un fel de "telefonul fara fir".
Oricum am divagat, zic dar ca stau de felul meu la rand, pe banda, in timp ce sofez insa altii, cu coatele mai ascutite, trec nepasatori pe langa coloana incalecand linia de tramvai fara rusine. Baietii astia, de cele mai multe ori sunt baieti ca le trebuie coaie, hormon si nesimtire pentru asa ceva, au aproape invariabil niste masini opulente (asta daca nu-s taximetristi cu Logan)-la urma urmei banii nu se fac respectand regulile si stand la coada. Din cand in cand mai gasesti si cate o Eva care presteaza sportul acesta mizand pe coatele ei ascutite de madama. Toti astia de te depasesc pe linia de tramvai cand tu stai cu spume la coada au si un punct slab. Punctul lor slab este refugiul de tramvai de dinainte de intersectie. Odata ajunsi aici baietii mizeaza pe spatiul liber lasat de cate un prostalau cascat din coloana si, fulgerator, isi baga botul masinii in interspatiul aparut. Daca totusi nu exista spatiul ala vor forta nota la modul grobian tragand dreapta de volan si obligand astfel alt fraierici sa le cedeze locul mai de mila, mai de sila sau de frica unei aripi chituite si vopsite.
Ete ca eu nu-s d'ala...ma doare-n cur ca ai jeep, ma doare-n cur si ca iti vine tramvaiul din fata, ma doare-n cur si ca te bagi ca nesimtitul in aripa mea stanga fata (tot i-ar prinde bine sa o schimb), ma doare in cur si ca esti oltean cu tupeu (la urma urmei fiecare a calcat intr-un scuipat de oltean vreodata din care a ramas cu ceva); Uite ca n-am de gand sa-ti cedez nici daca esti o demoazela intarziata la solarul din Dorobanti. Nu ma impresioneaza nici rugamintile tale gestual exprimate si nici uitaturile tale chiorase. Hai sictir si stai acolo pana o sa gasesti fraierul care te lasa, ca eu nu te las-ma doare in cur de tine.

Va invit si pe voi sa va doara in cur de astia, chiar merita!

vineri, 31 iulie 2009

Recomandari de lectura

Va recomand cu caldura un articol trist, trist de adevarat, care insa trebuie citit. Articolul este scris de Serban Huidu si poate fi gasit aici.