sâmbătă, 13 septembrie 2014

S-a privatizat privata...

O zi superba inceputa in magnifica urbe regala Sinaia (cu un pranz langa Gina Pistol la Taverna Sarbului......Gina, te rog ia si berea mea....lol...cei care au fost de fata inteleg), azi un oras bombardat la propriu de un primar cvasi-incompetent dar absolvent la constructii, ce planteaza peste tot felinare de cimitir si placheaza strazile cu granit chinezesc (da nu-i singurul asa), oras in care cineva zicea ca si daca vrei sa-ti cheltui toti banii nu ai unde, se poate sfarsi dramatic in gara orasului, asteptand trenul Inter-regio, daca te taie pisarea si e cumva si pe la ora 19.00. Pentru un tablou complet inchipuiti-va aceasta minunata gara, din vecinatatea garii regale, in care anunturile trenurilor sunt facute la megafon in mod biling, romana-engleza, de o voce blonda ce se chinuie obstinat sa graseieze in engleza.

Stiu ca faceti ochii mari dar am sa ma explic. In sala de asteptare straveche a CFRului, atat de straveche ca la intrarea in fata usii s-a tocit mozaicul si e o gaura rotunjita de 20 cm adancime, exista un veceu. Nimic mai normal, nu-i asa, pentru secolul XXI? Veceul e acolo din secolul XX probabil, de pe vremea comunistilor probabil. Daca te taie urgent trebuie sa ai unde sa te duci. Aici incepe distractia. Ditamai cefereul care tine de ministerul transporturilor, care minister tine de guvernul Romaniei, n-a fost in stare sa investeasca in ceva gresie / faianta si obiecte sanitare banale. Ca atare a aparut un investitor strategic care a facut-o. O da, nu am uitat fantastica lozinca de dupa revolutie (pardon, ingramadeala din Decembrie) in care cine sugera ce incerc eu sa zic, era considerat ca fiind impotriva privatizarii si infierat groaznic. Investitorul strategic si-a pus un om acolo sa isi amortizeze investitia si scoata profit din taxa aia. Care om sta cat vrea el.....teoretic are program pana la 19.30, dar la 19.00 cand m-a taiat pe mine era dus de mult timp acasa iar usa veceului incuiata in urma lui.

Am interpelat furios pe doamna de la informatii care saraca mi-a zis si ea, ca pana si angajatii  CFR ului au voie sa faca pipi / caca de numai 3 ori pe zi si ca sunt trecuti pe caiet. Evident gara, ca orice gara, functioneaza 24 de ore. Ca atare dupa alea 8 ore, cat probabil o sta angajatul de la privata acolo, oamenii se tin. Se tin si angajatii dar si mai grav si calatorii.  De nervi am vrut sa fac un pipi in mijlocul salii de asteptare dar pana la urma am ales sa fac numai o poza la usa privatei. Aceiasi poveste mi-a confirmat-o si doamna de la bufetul de langa, si ea o investitoare ce varsa banii de chirie la cefereu (oare?).

Va dati seama in ce tara traim? Va dati seama ca suntem in secolul XXI? Va dati seama ca aceasta gara ar trebui inchisa, asa cum orice benzinarie care nu ofera gratis grup sanitar (dus si gel de dus numai in Germania), aer comprimat si apa nu primeste autorizatie de functionare?
Va dati seama cat de mult le pasa celor care sunt platiti sa le pese (nu ma intereseaza nicio culoare politica)? Va dati seama ca nenorocitul ala de veceu este si el parte dintr-o afacere facuta pe spinarea calatorilor? Faceti un pas inapoi si incercati sa va inchipuiti pe orice aeroport din lume, sigur ati fost intr-o vacanta, in tranzit pe vreun aeroport, si incercati sa traiti aceasta situatie prin ochii unui turist de oriunde din Europa civilizata. Ei, cum e? Ce va da? Da, e corect ce v-a iesit dar nu, nu suntem in Africa ci in Uniunea Europeana a secolului 21. Chiar suntem? Sa va fie rusine ba!
 

miercuri, 10 septembrie 2014

WatchDoctor?...preferam ceasornicarie


Am purces de nevoie, cu un ceas mecanic Orient, ce de nou o lua inainte cu 2 minute la 24, ore la cei de la WatchDoctor. M-am bazat pe faptul ca asa cum se afirma pe site-ul propriu sunt dotati cu acel minunat aparat de reglaj (vibrograf?) Dupa o saptamana l-am luat cu promisiunea ca este adus in standardele de abatere ale mecanismului insa ca daca mai produce aberatii in timp, probabil ar trebui schimbat „balansul”. Toata placerea m-a costat 80 Ron.
Supriza a venit la masuratorile facute ulterior timp de 96 de ore in regim static (adica cu ceasul pe winder si nu la mana) in care am constatat ca ..... la 24 ore o ia inainte cu 2 minute (deja vu curat-murdar cum ar zice nenea Iancu).
Cum ar veni dai un ban dar NU stii de ce. Mai bine-l puneai in buzunarul celalat si ziceai ca ai vazut comediile alea nemtesti.

Multumesc WatchDoctor! Tu ce ai zice in locul meu? Dar de facut ce ai face?

 Editare ulterioara.
In urma postarii unui review identic pe pagina lor de Facebook s-au desfasurat urmatoarele discutii prin sms (imi lasasem numarul de telefon la ei pentru a ma anunta cand e gata ceasul, ceea ce oricum nu facusera).

 
N-am mai raspuns ca as fi cheltuit banii de sms inutil ...si nici nu m-am dus sa-mi inapoiez banii. Le donez suma pentru a-si lua o imprimanta cu care sa printeze chitantele cand le lasi ceasul la reparat...ca nu au.
Si mie imi pare rau pentru experienta, timpul si banii pierduti. 
 

miercuri, 27 august 2014

Sa invatam sa fim mediocri

„Într-o societate mediocră, cei care ies din normă, care reușesc să înfrângă damnarea prestabilită, trebuie să facă față unui asalt multiplu, atât direct, din partea celor interesați oneros, cât și indirect (printr-o susținere tacită, dar uneori și expresă) din partea celor din aria în care profesează (care nu mai pot folosi drept scuză pentru propriul eșec scuza conform căreia ”nimeni altcineva n-ar fi putut face mai mult în România”).”
http://romaniacurata.ro/cui-ii-e-frica-de-catalin-tolontan-si-de-presa-curata/

luni, 11 august 2014

SS

"Recent, fotografia a devenit o distractie aproape la fel de comuna ca sexul sau dansul- ceea ce inseamna ca, la fel ca orice alta arta produsa in masa, nu este practicata de majoritatea oamenilor ca arta. Este un ritual social, o cale de aparare impotriva tristetii si un instrument al puterii. "Susan Sontag

duminică, 10 august 2014

Lenea în viziunea unui general de armată

"Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a fost un general prusac Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace și un mare strateg. Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire și promovare a ofițerilor.
În acest scop, i-a evaluat după două criterii:
  • gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și
  • atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici).
În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
  • A: prost și leneș
  • B: inteligent și harnic
  • C: prost și harnic
  • D: inteligent și leneș
Ofițerilor din categoria A, proști și leneși, le-a dat sarcini simple și repetitive. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme.
Moltke considera că ofițerii din categoria B, inteligenți și harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major. Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.
Ofițerii din categoria C, proști și harnici, erau considerați periculoși. Moltke afirma că aceștia ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată.
Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.
Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligența. Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație."
 
Acest lung citat este reprodus de aici, unde puteti citi mult mai mult despre acest subiect foarte interesant.
Felicitari autoarei pentru sinteza.
Ar fi interesant ca acest text sa ajunga sa fie citit si inteles de catre orice conducator de oameni, manager, general de osti, leader sau cum s-or mai numi astazi ei. 
Si mai interesant ar fi sa avem o statistica a populatiei active romanesti, bazata pe aceste criterii.

sâmbătă, 19 iulie 2014

Size matters


 



Size :L150CM x (W) 300CM   

Material190 Nylon Taffeta / Polyester Taffeta        

Handle: Plated alloy & EVA handle with 4 x 50M kite strings, easy for handling and braking control. High speed medium power.

 
But unfortunately "kite killers" missing. 

duminică, 6 iulie 2014

Dupa super, mega....

...urmeaza colosal.
S-au dus naibii vremurile in care primeai indicatii de acasa sa cumperi orez cu bob rotund sau lung. Desi ma asteptam sa apara orezul cu bob patrat...

duminică, 15 iunie 2014

UNArte 150 ani

Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti face cam 150 ani. Cu aceasta ocaziune s-a amenajat la sala Dalles o expozitiune, unde onor profesori si absolventi expun lucrari. Rezultatul este masurat in clipe de incantare. Expozitiunea este vernisata la 4 iunie si este inca deschiza azi. Aviz amatorilor.

vineri, 6 iunie 2014

Ia spamul neamule

Numai pentru curve ce aspira la statutul de asistenta TV la Capatos. Primita pe email ca spam ordinar. Inainte de asta ma "lovise" la greu cand o vazusem afisata mareeee....la statia de metrou Universitatii. Vulgar, penal, vulgar! Be special!
 

duminică, 20 aprilie 2014

Suprarealism

De Pasti si Craciun, in Bucuresti, se intampla fenomene stranii, asemanatoare post accidentelor nucleare: dispar oamenii si cea mai mare parte din masinile care circulau pe strazi (jeepurile mai ales). Suprarealism curat....




luni, 24 februarie 2014

duminică, 9 februarie 2014

Mica sirena


 
Nici n-a venit primavara! A venit numai putina caldura si oamenii doritori de primavara au dat buzna in parcuri. Am dovezi certe, ca din unele cursuri de ape, pana si micile sirene au inceput sa iasa pe mal, aidoma celei din Copenhaga.

marți, 21 ianuarie 2014

Jeune et Jolie-Cronicuta de film

Jeune et Jolie este un film nominalizat la Palme d'Or si cu inca vreo doua premii la activ, despre care aflati de aici daca vreti.
Despre distributia filmului puteti afla din aceasta pagina. Am purces sa-l vad si din pacate marturisesc ca n-am inteles foarte bine cauzele acestei drame atat de apreciate.
Practic o duduie de 17 ani, frumoasa, aratoasa si dintr-o familie onorabila se apuca sa practice prostitutia, evadand de cele mai multe ori de sub atentia parintilor, nu foarte severi dealtfel, prin hoteluri de lux, sub tutela unui site de escorte.
Nu, nici macar pentru bani, nici macar pentru placerea actului in sine ci numai pentru pricolul posibil al acestei aventuri.
Din pacate tipessa nu o pateste niciodata (nu tu viol, nu tu sechestrare, nu tu proxeneti algerieni), in afara de decesul unui domn venerabil indopat cu pastila albastra, in timp ce este calarit cu salbaticie.
"Evident" urmeaza o ancheta politieneasca si in final familia afla, astfel ca se ajunge la ore de psiholog cu duduia;
Va las sa descoperiti daca madama dezvaluie vreun motiv adevarat al acestei adevarate drame (sic) si daca in final se va intoarce la cea mai veche meserie din lume.  
 
 
 

luni, 20 ianuarie 2014

Cronicuta de film-The Wolf of Wall Street

"The Wolf of Wall Street" este un film despre un tanar broker si asociatii sai (in majoritate fosti si actuali infractori). Impreuna ajung sa faca  bani cu nemiluita (milioane de dolari saptamanal) din comisioanele vanzarilor de actiuni. Singurul lor atu este persuasiunea si puterea de convingere.
Odata cu surplusul de dolari apar si excesele de toate felurile: prostituate, betii non-stop, masini luxoase, case exorbitante, ceasuri de lux, yachturi de miliardari si....droguri...droguri in exces cu variatii nemaintalnite si nemaiauzite.
In esenta oamenii acestia au un stil de viata complet scelerat si scandalos. De fapt cam tot filmul se axeaza pe descrierea acestui stil de viata, intr-un crescendo ametitor si de fapt nu asta e problema. Stilul de viata al oamenilor este direct alegerea voluntara a lor.
Din pacate nu asta ar fi trebuit sa trateze filmul ci ceea ce numai la inceputul filmului este spus asa, in treacat, de un mentor al invatacelului broker pe atunci;
Fa-i sa cumpere pe oameni, nu accepta refuzuri si odata ce au castigat ceva stimuleaza-le dorinta de imbogatire nemeritata prin reinvestirea si specularea sumelor obtinute la nesfarsit. La urma urmei toata bogatia aia necuvenita este pe hartie iar singurul lucru sigur este comisionul brokerului.
Foarte interesant e ca tot acest imperiu de bani este construit pe baza unor actiuni inferioare, printr-un sistem la limita legii, cu comisioane de 50% pentru broker si cu banii unor oameni foarte simpli, creduli dar muncitori (postasi, mecanici etc);

Pacat ca sistemul financiar american care a permis asa ceva nu este mai serios luat in bascalie si disecat.
Daca vreti sa vedeti deznodamantul povestii va invit sa vedeti filmul.

vineri, 3 ianuarie 2014

Cronicuta de film-"12 years a slave" (12 ani de sclavie)

Un film cu dedicatie pentru acest subiect (revendicarile sociale) si probabil facut special pentru Oscar. Apreciez de pe acum ca va si lua Oscarul. Din pacate este numai un film din multele ce trateaza fix numai revendicarile sociale (vezi subiectul tratat identic Mandela: Long Walk to Freedom sau Ghandi (1982)).
Din pacate "12 years a slave" este un film slab, scris slab, regizat slab si jucat slab. Remarc dialogurile de un penibil extrem. Pacat pentru irosirea unui subiect tragic dar atat de bun, ce ar fi putut fi exploatat artistic sub multiple fatete.
Plang si acum dupa banii de bilet.