The Nest

Daca nu ati inteles compozitiile prezentate va dau mai jos explicatiile necesare:

"Gradientul ierarhic tinde spre zero atunci cînd imaginea se compune din numeroase unităţi de pondere egală. Modelele repetitive de pe tapete sau ferestrele clădirilor înalte realizează echilibrul prin omogenitate. În unele lucrări ale lui Pieter Brueghel, spaţiul dreptunghiular al picturii este umplut cu mici grupuri episodice, relativ egale ca pondere, care reprezintă jocuri de copii sau proverbe flamande. Acest procedeu este mai potrivit pentru interpretarea caracterului gene­ral al unei stări sufleteşti sau al unui mod de existenţă decît pentru descrierea unei vieţi conduse de o forţă centrală. Exemple extreme de omogenitate putem găsi în reliefurile sculpturale ale Louisei Nevelson, care sînt stelaje de compartimente coordonate, sau în picturile tîrzii ale lui Jackson Pollock, umplute uniform cu o textură omogenă. Asemenea lucrări înfăţişează o lume în care, oriunde ai merge, te găseşti în acelaşi loc. Ele ar putea fi numite atone, artistul renunţînd la orice relaţii cu o tonalitate structurală de bază şi înlocuindu-le cu o reţea de conexiuni între elementele compoziţiei."

P.S.- Daca totusi nu vedeti relatia intre lucrarile mele (expuse mai sus) si cea a lui Jackson Pollock - Lavender Mist I din 1950 sau macar cu  Children's Games (1560) a lui Pieter Brueghel, inseamna ca nu ati inteles nimic si sunteti o cauza pierduta pentru lumea artei.

Helios 44M-58mm 1:2

New kid in town

In fotografie noul sosit in dispozitiv. De maine se testeaza "manual focus" cu tot felul de scule M42;

La baietii cheliosi

Inca o dovada ca nu ducem lipsa de imaginatie...comerciala. Astept cu interes aparitia restaurantului "La cateaua desucheata" :)

Trafic

Daca nici sa nu-si prinda rochita in usa nu este in stare, atunci ce pretentii mai poti avea de la o soferita?
Bine totusi ca n-a fost esarfa in loc de rochie si masina decapotabila... sa aiba soarta unei vedete americane mai vechi.

Proiect restaurare 3

Cum niciun weekend nu trece fara proiecte de restaurare, ieri a fost randul unui binoclu de uz militar din primul razboi mondial. Pot sa zic ca am regretat ca m-am apucat de el. Nu, nu din cauza ca a trebuit sa-l desfac din toate cele si sa dau la perie totul pentru a scapa de urmele de vopsea veche si nici pentru ca a trebuit sa indrept doua capace la lentilele mari si unul filetat (presetupa tubului mobil) ci pentru ca cele doua presetupe aveau ceva filete gripate si mi-a fost al naibii de greu sa le infiletez la loc.....auuuuu degetele meleeee! 
Desi eram hotarat sa-i pun la loc pe exterior piele neagra am renuntat deocamdata la aceasta varianta, fiind la capatul rabdarilor si al timpului.
Totusi, piesa a meritat efortul, pentru calitatea optica pe care o are.

P.S.-Gasesc totusi un inconvenient...nu maiarata atat de antique...poate ma apuc totusi sa dau cu el de pereti sa arate mai autentic.

Rosia Montana si lipsa de logica

Caut de ceva vreme o baterie pt analogicul pe care-l am de curand. Interesant este ca bateria care se foloseste in el, dar si in majoritatea camerelor analogice din generatia sa precum si in mai toate exponometrele din acea perioada (PX 625)  nu se mai produce, din cauza ca ar contine ceva molecule de mercur care cica-s daunatoare mediului si oamenilor. Avantajele lui PX625 ar fi ca tensiunea de 1.35V este perfect constanta pe toata durata de viata a bateriei, aceasta devenind o tensiune de referinta in circuitele electronice ale exponometrelor si camerelor. Inlocuitoarele acestor baterii sunt unele alkaline, cu aceiasi forma exterioara, insa cu tensiune de 1.5V. Evident, diferenta de tensiune dintre cele doua, face ca exponometrele sa o ia razna si mai mult sa incurce decat sa descurce.
Fara legatura aparenta, azi am auzit la radio o emisiune in care doua tabere se duelau verbal in privinta proiectului Rosia Montana.
Mi-au parut frapante doua idei auzite/deduse din discutie:

1. Tabara pro exploatarea zonei, cerea celeilalte sa aduca o varianta alternativa la cea propusa de ei (adica exploatarea cu ajutorul cianurilor). Nu inteleg de ce ar fi trebuit tabara cealalta sa faca asta. Adica eu vreau profit si nasc, pe termen lung, eventual si pentru cei nenascuti inca,  o problema din felul in care vreau sa fac profit. Dupa asta tip tare la aia care se opun ca nu vin cu nicio alternativa si doar se plang.  
Deci clar, asta-i culmea nesimtirii!
Problema de fapt nu exista...nu vad niciun "must" pentru cei care raman cu cianura in par, in a exploata aurul din zona. Oricum muntii nostri aur poarta, noi.....

2. Cum mama dracului se poate ca un cacat de baterie cu 3 molecule de mercur sa fie interzisa la productie in lumea civilizata iar exploatarea aurului cu lacuri intregi de cianura sa nu fie, in aceiasi lume? Mie imi suna a fatarnicie la nivel mare!

3. Pentru rezolvarea problemei, eu propun o metoda mult incercata si de mare succes in perioada post '90. Este vorba despre politica pasilor mici. Pentru inceput propun declasarea minelor romane din zona de pe lista monumentelor istorice.Pentru aceasta rog sa se caute un ministru cu putere de semnatura in aceasta problema. Ceilalti pasi vin imediat dupa asta, in ordine fireasca.

Proiect restaurare 2

In stare perfecta Praktica LTL3, salvata dintr-un maldar de camere, multe defecte si foarte uzate, impreuna cu teleobiectivul din imagine, si el in stare aproape perfecta.

Pana acum, camera a fost curatata si testata temeinic. Urmeaza sa cumpar si ceva lentile alternative de portret (mi-a fost indicat un Sonnar 135mm) precum si unul de peisaj (ori un Flektogon 35mm/2.8f ori 28mm 3.5f);
Posibil teleobiectivul sa sufere si o curatare a lentilei din spate, dat fiind ca este necesar, dupa ce mai studiez putin cum se face operatiunea. In rest camera asteapta sa fie incarcata cu cele doua filme pe care i le-am achizitionat in amintirea vremurilor trecute.
Multumiri domnului de la "Atelierele Albe" pentru indicatiile date.

Editare ulterioara: Amprenta de pe ultima lentila nu mai exista datorita demontarii si curatarii in conditii excelente. Pentru operatie am sacrificat o penseta medicala pe care am ascutit-o la varf cu polizorul.
Momentan nu reusesc sa deschid inelul frontal pentru a sterge niste iluzorii fire de praf de pe prima lentila. Ma mai gandesc daca mai incerc.

Editare si mai finala-Toate lentilele (4 buc) sunt curate si lipsite atat cat se poate) de praf.
S-a desfacut lentila ultima prin spatele obiectivului si s-a curatat. S-a confectionat o scula pentru degriparea inelului frontal ce tine lentila din fata si s-a curata si aceasta. Urmatoarele doua lentile din spatele ei s-au curatat si ele temeinic si s-au remontat.
Inelul de focalizare s-a revopsit in zona in care avea mici urme cosmetice de uzura.
Filetul mecanismului de focus s-a uns cu ceva vaselina siliconica- si acum se misca ca nou.
La montajul acestui inel s-a verificat exact distanta inscrisa pe el sa corespunza la focalizare perfecta, cu un obiect situat fix la aceiasi distanta (era mai simplu daca trageam niste repere intre piese cu markerul la demontare).

De retinut:
-niciodata nu ai indeajuns de multe servetele de ochelari si alcool izopropilic in casa.
-cand mai dau lentilele jos, sa le si pun in ordinea si orientarea corespunzatoare demontarii, astfel incat sa le si montez corect la loc. Am refacut de 2 ori montajul si tot mitraliera iesea. Noroc ca nu-s combinatii si permutari prea multe intre 3 lentile (de fapt doua ca prima stiam sigur cum este asezata).
-nu stii sa desfaci un obiectiv pana nu te chinui jumatate de zi la primul.

Mai jos este rezultatul final.

Proiect restaurare 1

Cum n-am avut ce face weekendul asta, m-am repezit si la targul de antichitati de la palatul Sutu. Cum nicio oportunitate nu trebuie ratata, am zis sa-mi achizitionez si un binoclu de teatru (celebrul model de epoca, din alama si placat cu sidef), mai ales datorita faptului ca era intr-o stare mai mult decat buna, inclusiv la partea optica, dar si teribil de avantajos ca pret.
Mai jos cateva fotografii de la restaurarea obiectului, restaurare care a cuprins urmatoarele etape:

1. Deazasamblare totala
2. Polishare mecanica cu pasta de lustruit.
3. Revopsire in interior cu culoarea negru mat (prietenii stiu de ce).
4. Spalare lentile cu solutie de curatat ochelari.
5. Asamblare finala

Fotografiile sunt in ordinea urmatoare:
-imediat dupa achizitie, intreg si functional
-facut bucati (dar nu cu nervi)
-tot bucati dar dupa lustruire
-montat final (dupa 2 ore de munca intensa, tot intreg si functional)

P.S. Pregatesc proiectul de restaurare nr 2 ...in curand;

Charlene

Azi la categoria "gagici mistoace" fosta domnisoara Charlene Wittstock , inotatoare olimpica si actuala principesă de Monaco" (Charlene Grimaldi) la 33 ani.
Inca o pasare rara intr-o colivie de aur.

P.S. Pun pariu ca-l baga oricand pe printu' cu capul la fund...cat ar fi el de bisexual declarat.