La cererea cititorilor de blog, seful de redactie s-a infiltrat in sistemul medical sub acoperire. Practic din motive de "Shigella" contractata nu se stie exact unde (nici nu este important), complicata putin cu deshidratare severa vreo 24 de ore si febra asociata cu dureri de cap am ajuns la spital cu internare de urgenta. Norocul meu e ca am ajuns la o sectie specializata a unui spital si mai specializat de boli infectioase si tropicale. Consultul de internare a durat fix 10 min dupa care m-am trezit in pijamale in salonul 7 al etajului 1. In alte 10 min mi s-a luat sange pentru analize si in 5 minute mi-au pus o branula in vena si doua pungi de 500g fiecare cu solutii perfuzabile plus ceva medicatie specializata in ele.
Nu va mai intind nervii cu povestea mea si chinurile asociate enterocolitei acute insa per total a fost o experienta de viata utila in care am constatat urmatoarele:
1. Daca n-au un medic bun esti terminat. Am avut norocul sa am numai medici buni, fapt pentru care multumesc celor care i-au format. Aviz Romaniei pentru ce sistem medical doreste sa aiba in urmatorii 20 ani.
2. Daca n-ai o asistenta buna esti si mai terminat. Practic femeile astea sunt responsabile de tine minut cu minut. Ele iti adiministreaza tratamentul medical la orele stabilite de medic si tot ele au grija sa-ti dea si tratamentul medical de urgenta (antispastice, antivomitive, antitermice...etc); Aici am avut norocul sa cunosc 3 asistente in varsta absolut fantastice. Fix cu 2 minute inainte de a se termina perfuzia soseau la patul meu sa schimbe punga. La un moment dat am banuit ca au un ceas intern toate. In cateva ore simteam ca-mi revin din morti si-as mai fi "mancat" alte doua perfuzii de sete ce-mi era, ba ca sa spun drept de la deshidratarea aia severa mi-am dorit cel mai mult un pahar enorm de Pepsi cu gheata deasupra. Pana si noaptea l-am visat! Evident ca ramane un vis si azi, dupa ce m-am externat, din cauza regimului pe care-l tin.
Asistenta sefa poate fi chiar singura in unele nopti, face cativa kilometri intre saloane tragand dupa ea caruciorul cu medicamente, seringi, ace, perfuzii si exista nopti in care nu sta jos! Am vazut asta cu ochii mei. Tot asistenta sefa iti va explica cat mai putin jenant cum sa recoltezi probe de urina si ....
Nu, nu a trebuit sa dau spaga.
Cu surprindere am constata ca in acest spital toti isi faceau meseria perfect fara stimulente de acest gen. Pana si doamna de la administrativ, ca una singura era, isi facea multitaskurile perfect: dimineata curatenia si dezinfectarea, apoi servea toata ziua mesele la pat (perfect mancabila mancarea) conform bolilor fiecaruia si regimului impus, iar intre ele mici alte evacuari de gunoaie menajere, dezinfectari, internari, schimbat de lenjerii de pat, etc.
Da, nimic nu este perfect si daca as vrea sa gasesc hibe in sistem cu tot dinadinsul probabil ca le-as gasi. Ce vreau sa zic este ca pentru mine experinta asta neplacuta s-a transformat intr-o surpriza foarte placuta cu privire la calitatea actului medical.
3. La salonul 10 sunt cele mai bune pitipoance din spital.
4. In fata suferintei oamenii produc in mod natural camaraderii indiferent de pozitia sociala sau gradul de instructie.
5. Nu da la niciuna dintre admiratoare adresa spitalului unde esti sau a salonului, decat daca nu vrei sa te trezesti cu paruieli de femei pe acolo.
6. Daca vrei sa te pui bine cu asistentele trebuie sa-l injuri pe Base care le-a taiat salariile si pe piticu de Boc care e un criminal. Strategia tine ca am vazut-o la altii. Discutiile conexe despre cazul maternitatea Giulesti merg si ele.
7. Daca, dupa dus la baie, in timp ce te schimbi de pijamale, gasesti pe pervaz Libertatea de ieri cu pozele miselor lui Grig in timp ce se sexeaza la Costinesti, nu uita ca lectura langa geam, gol si ud cum ai iesit din dus, chiar si pentru 15 secunde, poate produce un show erotic pentru fetele care fumeaza pe banca in fata geamului.
Concluzie: Exemplul de mai sus arata ca pentru un sistem functional este nevoie de management, resurse cheltuite cu grija si oameni care-si respecta meseria. Deci se poate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu